GENUNEA (râzând): Atunci, cum o iubeşti?
MOGARDICI: Iacă, iacă, iacă... Ce râzi? Ce e de râs?... Iacă bine!... De câte ori îmi cade cât-o puică în palmă, eu mă gândesc la Măria şi mi se pare...
COREŞEA (aspru): Mogârdici!
MOGARDICI: Ei, asta e! Genunea a venit cu noi ş-a noas­tră e... S-a deprins ea, că multe a auzit...
GENIJNEA: Şi rugăciuni, şi sudălmi...
MOGARDICI (scoate un petec de piele): Sandomir, ia uita­te tu... bine-oi fi scris?
SANDOMIR: "Dagă Maie, tot gasă eşti, să nu te mai îngaşi." (Râde.) Lipsesc toate râţele...