CORBEA: Nici pe vornic...
GENUNEA: Pe tata?
CORBEA: Nici pe logofătul Baloş...
GENUNEA: Ei, pe cine cauţi?
CORBEA: Caut pe cineva... M-a trimis...
GENUNEA: Cin' te-a trimis?
CORBEA: Am uitat cine m-a trimis...
GENUNEA (surâzând): Sufli ca un cal după ce-a ridicat la deal o povară...
CORBEA: Da, suflu, mai greu ca armăsarul care mă duse-n spinare.
GENUNEA: Stai... (I-arată un copac.) Să-ţi dau niţel vin...
CORBEA: Mulţumim, stau...
GENUNEA: Poftim, bea...
CORBEA (aduce oala la gură): Am băut, mulţumim...
GENUNEA: Ai venit repede?
CORBEA: Foarte repede...
GENUNEA: De departe?
CORBEA: O, de departe...
GENUNEA: Dincotro?
CORBEA: Dincolo... ba nu, de la apus... nici de la apus...
GENUNEA (surâzând): Ăi fi venind de undeva...
CORBEA: Mi-am uitat ca pământul... Să mă odihnesc... Mi-a luat Dumnezeu minţile...
GENUNEA (pune mâna pe mâna lui): Ce căldură ai!
CORBEA: Da, am căldură...
GENUNEA: Şi cum ţi se bate inima!
CORBEA: Da, îmi bate...
GENUNEA: Să te fi certat domnul?
CORBEA: Niciodată nu m-a certat domnul...
GENUNEA; Parcă ieşişi din bătălie...
CORBEA: În bătălie n-am inimă...
GENUNEA: Ei, ce ţi s-a întâmplat?
CORBEA: O, nimic...