GENIJNEA: Aşaaa... aşa, bădiţă Mogârdici?
MOGÂRDICI: Ba vezi că nu... Dacă m-a ales ea pe mine! Ca un mal... Din ea ai tăia şi-ai face patru ca dumneata...
GENIJNEA (râzând): Ş-o iubeşti?
MOGÂRDICI: Cum să nu?... S-ar putea?... Şi anul ăsta i-am scris... Maria, lângă Feldioara, la Zierer sasul, cu anul băgată...
GENUNEA (râde): Şi de când n-ai văzut-o?
MOGARDICI: Merge p-al şaptelea...
GENIJNEA (râzând): De şapte ani?... Şi-ţi scrie?
MOGARDICI: Niciodată!
GENIJNEA (râzând): S-o fi măritat?
MOGARDICI: Treaba ei...
GENIJNEA (râzând): O fi murit?
MOGARDICI: Dumnezeu s-o ierte!